Istoricul unităţii

Palatul Oştirii din Copou

Palatul Oştirii din Copou

La 1 ianuarie 1877, prin divizarea Regimentului 8 Dorobanţi (Roman), luau fiinţă Regimentele 14 şi 15 Dorobanţi, în baza Înaltului Decret nr. 2195/26 noiembrie 1876, prin care a fost dublat numărul de unităţi de acest tip.

Regimentul 15 Dorobanţi îşi avea reşedinţa la Piatra Neamţ, avea în compunere două batalioane (la Piatra Neamţ şi Fălticeni) şi făcea parte din Divizia 4 Teritorială Iaşi.

În existenţa sa, Regimentul 15 a luat parte la toate cele trei războaie importante, de care a depins însăşi existenţa României.

În Războiul de Independenţă, Regimentul 15 Dorobanţi a participat doar cu un batalion, iniţial în cadrul operaţiei de acoperire a frontierei, în apărare pe malul stâng al Dunării, la Bechet, apoi la luptele de la Plevna (redutele Griviţa 1 şi 2), Rahova şi Vidin. Pentru bravura „celor din 15 Dorobanţi”, Drapelul de Luptă, primit pe 21 iulie 1877, chiar înainte de trecerea Dunării, a fost decorat la 8 octombrie 1878 cu Ordinul „Crucea trecerii Dunării”.

Un moment de referinţă în istoria acestuia îl reprezintă primirea prin Înaltul Decret nr. 2329/11 iulie 1891, a denumirii de „Regimentul Războieni nr. 15”, cu prilejul contopirii infanteriei de linie cu dorobanţii şi a înfiinţării celui de-al treilea batalion (permanent).

Hrisovul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”

Hrisovul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”

Notă: Regimentul 15 Dorobanţi a primit botezul focului în ziua de 30 august 1877, prin participarea la asalturile şi cucerirea redutei Griviţa I. Din acel moment, ziua de 30 august, ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Alexandru, a rămas ca una de suflet pentru militarii regimentului, iar Sfântul Ierarh Alexandru a devenit patron spiritual şi ocrotitor al unităţii.

Brigada 15 Mecanizată, ca purtătoare a tradiţiilor de luptă ale Regimentului 15 Dorobanţi, a căutat să reînnoiască această legătură spirituală şi în anul 2009 a solicitat arhierească binecuvântare de la Înaltpreasfinţia Sa Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Astfel, Sfântul Ierarh Alexandru a redevenit patronul spiritual al unităţii noastre.

În Primul Război Mondial, Regimentul 15 „Războieni” a luat parte, în compunerea Diviziei 7 Infanterie, la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, pe valea Uzului, apoi la Miercurea Ciuc, Vlăhiţa şi Odorhei, cu două batalioane, iar batalionul 1 participă la grupul de acoperire „UZ”, la acţiunile cele mai grele, inclusiv în defileul Oltului, la Tuşnad. Evoluţia nefavorabilă a evenimentelor readuce regimentul în Moldova, în bătălia Oituzului, atât în 1916 cât şi în 1917, în luna noiembrie 1917, s-a aflat în apărarea capitalei, la Bolintin şi Ciorogârla, după care a cunoscut calvarul retragerii prin luptă până la Dealul Odobeştilor, de unde revine pe Valea Trotuşului.

La sfârşitul anului 1918 şi în 1919, Regimentul 15 „Războieni” s-a aflat – tot în cadrul Diviziei 7 Infanterie – printre unităţile şi marile unităţi care au luptat pentru apărarea României Mari, iniţial în Transilvania, apoi în continuare în campania din Ungaria, ajungând până la nord de Budapesta.

La sfârşitul războiului, Drapelul Regimentului 15 Infanterie a fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, în grad de Cavaler.

În perioada decembrie 1921-decembrie 1923, Regimentul 15 Infanterie s-a aflat în garnizoana Bălţi, apoi între 1924-1941 s-a aflat în garnizoana de reşedinţă, desfăşurând activităţi specifice pentru timp de pace.

Prin noua organizare a armatei, în 1932, Regimentul 15 Infanterie a intrat în componenţa Diviziei 6 Infanterie.

Participarea la cel de-Al Doilea Război Mondial

În anul 1941, în cadrul Diviziei 6 Infanterie, făcând parte din Corpul 11 Armată/Armata a 11-a Germană, a luat parte la luptele pentru eliberarea Basarabiei, ulterior intrând în componenţa Armatei a 4-a Române, a participat la luptele pentru eliberarea Odessei, după care revine în ţară. În perioada septembrie-decembrie 1942, a participat la luptele de la Cotul Donului, în subordinea Armatei a 2-a Române. În urma contraofensivei sovietice de la Stalingrad, între 19-24 noiembrie, a făcut parte din gruparea „General Lascăr”, care a luptat la încercuire şi a suferit pierderi foarte mari, totuşi Batalionul 1 Infanterie/Regimentul 15 Infanterie, comandat de maiorul Răşcănescu, a reuşit să iasă fără pierderi deosebite din această încercuire.

În perioada noiembrie 1941-iulie 1942 şi aprilie 1943-martie 1944, s-a aflat în ţară, în garnizoana de reşedinţă, apoi în martie-august 1944, s-a aflat în apărare în zona fortificată de pe malul Moldovei, la sud de Paşcani.

La 27 august 1944, s-a aflat printre unităţile şi marile unităţi care s-au concentrat la sud-vest de Roman, în măsură să intre în luptă în Carpaţii Orientali şi în Transilvania, dar, conform ordinelor sovietice, la 2 septembrie, toate aceste unităţi au fost internate în lagăre de concentrare.

La luptele pentru eliberarea părţii de nord-vest a ROMÂNIEI, răpită prin Dictatul de la Viena, a participat Regimentul 15 Infanterie Instrucţie, în cadrul Diviziei 6 Infanterie Instrucţie, dând jertfe grele de sânge pe văile Târnavei Mici şi Mureşului, apoi pe dealurile Someşului.

După 25 octombrie 1944, a participat la luptele de eliberare a Ungariei, pornind de la sud de Carei şi ajungând pe la Tiszalok, apoi pe Valea Hernadului, pentru ca după 1 ianuarie 1945 să-şi dea tributul de sânge şi pentru eliberarea Cehoslovaciei, participând la luptele din apropierea unor localităţi de renume ca: Rovazna, Banska-Bistrica, Kremnica, în munţii Tatra Mică, Tatra Mare şi Metalicii Slovaci, pe văile Hronului, Vahului şi Moraviei.

După 9 mai 1945, regimentul a parcurs pe jos drumul către ţară, defilând la 9 iulie în Oradea, apoi la 23 august, în garnizoana Piatra Neamţ.

În 1947, regimentul este mutat la Bacău, iar la 23 august 1950, a primit noul Drapel de luptă.

Conform Ordinului Regiunii a 2-a Militare, din 1 decembrie 1951, Regimentul 15 Infanterie îşi schimbă denumirea în Regimentul 241 Infanterie, fiind dislocat în garnizoana Buzău, în subordinea Diviziei 89 Infanterie. În anul 1958, regimentul a fost desfiinţat, iar în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. CL-002/10 ianuarie 1959, din vechiul Regiment 134 Infanterie, aflat în garnizoana Iaşi, în subordinea Diviziei 93 Infanterie, s-a reînfiinţat Regimentul 15 Infanterie în compunerea Diviziei 10 Infanterie, dislocat la Iaşi. Începând cu 30 octombrie 1961, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. CL-0020/14 aprilie 1961, s-a transformat în regiment mecanizat, iar la 25 octombrie 1969, a primit denumirea de Regimentul 15 Mecanizat „Războieni”.

Drapelul de luptă al regimentului a fost decorat – pentru faptele de arme din cel de-Al Doilea Război Mondial – cu Ordinul „23 August” clasa a III-a, iar în 1977, cu prilejul aniversării a 100 ani de existenţă, cu Ordinul „Apărarea Patriei” clasa a III-a.

La 1 iunie 1994, Regimentul 15 Mecanizat „Războieni”, în cadrul amplului proces de reorganizare şi restructurarea a Armatei Române, în baza Ordinului S/B-1741/20 mai 1994 al Statului Major al Trupelor de Uscat, a început transformarea sa în brigadă mecanizată, activitate încheiată la 28 februarie 1995, când, în conformitate cu prevederile O.G.2/26 ianuarie 1995 al Ministrului Apărării Naţionale, s-au înfiinţat toate unităţile subordonate.

La 9 mai 1996, prin Decretul Prezidenţial nr. 74/22 aprilie 1996 şi Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr. SM-1871/23 aprilie 1996, Brigăzii 15 Mecanizate  i-a fost înmânat de către preşedintele României Drapelul de Luptă. Tot atunci, Brigada 15 a primit şi denumirea istorică de „Podu Înalt”, vechea denumire de „Războieni” fiind atribuită, prin Decretul nr. 92/04.05.1995, Batalionului 151 Infanterie, aflat în subordinea marii unităţi.

În cadrul amplului proces de restructurare a armatei, începând cu data de 01.08.2000, marea unitate s-a transformat în Brigada 15 Mecanizată Teritorială „Podu Înalt”. În baza „Dispoziţiei Statului Major General” nr. S/G3/1080 din 26.07.2000, începând cu 01.08.2000 a intrat în vigoare „Statul de organizare” al Comandamentului Brigăzii 15 Mecanizate Teritoriale „Podu Înalt”.

În anul 2008 unitatea noastră a trecut cu succes prin cel mai complex proces de restructurare a unei mari unităţi din cadrul Forţelor Terestre, în urma căruia a fost finalizată structura actuală a brigăzii.

Ca o consecinţă a semnării programului Parteneriatului pentru Pace de către ţara noastră în anul 1994, chiar la începutul acestei iniţiative NATO în Europa, Batalionul 151 Infanterie a fost nominalizat pentru participa la operaţii în sprijinul păcii.

Astfel, în mai multe rânduri, batalionul a participat la diferite misiuni multinaţionale de menţinere a păcii, cum ar fi:

  • UNAVEM III – CHICUMA – ANGOLA – 1996, 1997 şi
  • MONUA – LUBANGO – ANGOLA – 1997-1998 cu un număr total de 351 militari;
  • I.F.O.R. – ZENICA – BOSNIA – 1996 – 1997 cu 35 militari ;
  • ALBA TEPELENE – ALBANIA –  1997 cu 24 militari.

În perioada iunie 2003-ianuarie 2004, Batalionul 151 Infanterie a participat cu un număr de 400 militari la Operaţia „ENDURING FREEDOM IV”, în Teatrul de Operaţii din Afganistan.

Concomitent cu executarea misiunilor permanente (pază KAF, patrulare, operaţiuni logistice), batalionul a participat în cooperare cu structuri din compunerea Brigăzii 1 WARRIOR la operaţiile desfăşurate de Forţele Coaliţiei în Zonele de Operaţii SUD şi EST prin misiuni tip Convoi de Asalt Terestru, de tip Punct Control mobil, Escortă Convoi, Team Village, patrulare în zona de responsabilitate, misiuni de tip scotocire şi atac/blocare şi misiuni de asigurare a securităţii şi libertăţii de mişcare pe principalele comunicaţii din zona de operaţii repartizată.

În perioada iunie 2005-ianuarie 2006, Batalionul 151 Infanterie a executat o a doua misiune în Afganistan, în cadrul Operaţiei „ENDURING FREEDOM VII”, acţionând în compunerea TASK FORCE BAYONET, grupare de forţe alcătuită pe structura Brigăzii 173 Paraşutişti din armata SUA. Misiunile executate au fost similare cu cele prezentate anterior, cu menţiunea că au atins un nivel sporit de complexitate, iar zona de desfăşurare a fost de circa 10 ori mai mare (aprox. 4000 Km2). Toate acţiunile desfăşurate în această zonă de operaţii au fost organizate, coordonate sau conduse efectiv de către statul major al batalionului, inclusiv cele desfăşurate în comun cu forţele coaliţiei.

În scopul pregătirii pentru îndeplinirea acestor misiuni, militarii batalionului au participat la o serie de exerciţii multinaţionale, cum ar fi:

  • COOPERATIVE NUGGET ’95 – FORT POLK LOUISIANA – S.U.A. – 1995; COOPERATIVE DETERMINATION ’95 – SIBIU – ROMÂNIA – 1995;
  • REZOLUTION ’95 – Range LEST – SLOVACIA – 1995;
  • DESCHIDEREA ’96 – SIBIU – ROMÂNIA – 1996;
  • PEACEFUL EAGLE ’96 – BIZA – ALBANIA – 1996;
  • COOPERATIVE BANNERS ’97 – KRISTINSAND – NORVEGIA –  1997;
  • SCUTUL PĂCII – LVOV – UCRAINA – 1998;
  • UNITED STEP – GERMANIA – 2002.

Irak-ul a fost a cincea zonă de conflict în care militarii Batalionului 151 Infanterie au executat misiuni multinaţionale, după Angola, Bosnia, Albania şi Afganistan. În perioada februarie-august 2008, batalionul a fost dislocat cu 405 militari la Tallil, unde a participat la Operaţia „IRAQI FREEDOM”. Principalele misiuni ale militarilor ieşeni au vizat proiectele de reconstrucţie, paza unor obiective importante, asigurarea libertăţii de mişcare pe principalele rute de comunicaţii, precum şi misiuni de asigurare a protecţiei forţelor.

Începând din anul 2009, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” a asigurat şi pregătit echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT) tip batalion, pentru teatrul de operaţii din Afganistan. Prima echipă a fost dislocată în teatrul de operaţii în martie 2010 şi, timp de 6 luni, a instruit şi consiliat militarii Armatei Naţionale Afgane în diferite domenii de activitate. Au urmat alte trei rotaţii ale echipei OMLT, misiunea încheindu-se în martie 2012.

În perioada iunie-decembrie 2013, Brigada 15 Mecanizată, prin Batalionul 634 Infanterie „Petrodava”,  a asigurat, pregătit şi dislocat în acelaşi teatru de operaţii o companie de infanterie, care a avut ca principală misiune paza zonei apropiate a Aeroportului din Kandahar.

Un număr însemnat de cadre din cadrul brigăzii au participat de asemenea la diverse cursuri de pregătire în străinătate, precum şi la misiuni independente în toate teatrele de operaţii în care România are trupe, fiind întotdeauna apreciaţi numai la superlativ.

Ultima misiune internaţională a militarilor brigăzii a fost cea desfăşurată de Batalionul 151 Infanterie în teatrul de operaţii din Afganistan, în perioada august 2013-februarie 2014. Misiunea s-a desfăşurat sub egida ISAF, militarii români având ca zonă de responsabilitate o mare parte a provinciei Zabul, iar ca sarcină principală asigurarea libertăţii de mişcare pe autostrada A1.